Mihail Koiciu (după alte surse Coiciu) s-a născut în 1842 în localitatea Pigona, județul Cahul, Bugeac – Basarabia de Sud (zonă retrocedată Moldovei, în urma Tratatului de la Paris din 1856, apoi României între anii 1856 – 1857). Stabilit în Dobrogea în anul 1878, în urma pierderii Sudului Basarabiei în favoarea Rusiei Țariste, Mihail Koiciu a fost primar al orașului Hârșova, director al Prefecturii Constanța, prefect și de trei ori primar al Constanței.
Primul mandat de primar al Constanţei a fost exercitat de către Mihail Koiciu în perioada 15 decembrie 1886 – 9 septembrie 1888.
În momentul preluării mandatului, Constanța era o comună urbană mai răsărită cu 62 de străzi, majoritatea pavate (în special în Peninsulă), Piaţa Ovidiu de azi (Independenței, pe atunci), Bulevardul Elisabeta; iluminatul public nocturn fiind făcut cu ajutorul a 360 de lămpi cu gaz lichid, cu un port mic și subdezvoltat, cu periferii rurale, neigienizate și nesistematizate. Negoțul și micul port erau singurele surse de venit pentru constănțeni.
În 1892, Gabrielle Blitzner, devenită văduvă după moartea soțului ei, Ion Blitzner, un negustor de mărfuri en-gros foarte bogat, s-a căsătorit cu Mihail Koiciu. Soția venea în această căsătorie cu o zestre formată din mai multe case în zona Peninsulară a Constanței.
Mihail Koiciu a inițiat, în cel de-al doilea mandat de primar, construcţia clădirii unui spital, care s-a desfășurat între anii 1893-1894. A inițiat, de asemenea, construcția Școlii Primare Mixte „Principele Ferdinand şi Principesa Maria”, recepţia finală a școlii fiind făcută la data de 5 noiembrie 1894. În prezent, aici funcționează aripa veche a Muzeului de Artă din Constanţa. Tot din această perioadă datează și Palatul Comunal din Constanţa – (Muzeul de Arheologie din Piața Ovidiu).
La 1895, în Piaţa Ovidiu (numită pe atunci Independenței) funcționau o grădină de vară, două prăvălii, o brutărie dotată cu vatră de copt pâine, o grădiniţă de copii (azi clădirea este situată vis-a-vis de Liceul „Mihai Eminescu”) și un depozit de cereale.
53 de trăsuri de piaţă şi 178 de căruţe erau înregistrate atunci în evidențele Primăriei. În tot orașul, funcționau 50 de hoteluri, restaurante, cârciumi, birturi, cafenele și alte stabilimente.
În 1897, devenit pentru a treia oară primar, Mihail Koiciu a introdus lămpi cu reflectoare moderne, de tip „Vittorio-Croizat”, care funcționau cu ulei mineral dens. La data de 2 mai 1897, Bulevardul Elisabeta şi Piaţa Independenţei (Ovidiu), au primit aprobarea pentru introducerea luminii electrice, pe timpul nopților mai scurte ale verii. Ulterior, Constanța a avut și propria Uzină Electrică, iluminatul public electric fiind extins.
Primarul Mihail Koiciu a condus și Comitetul pentru strângerea fondurilor necesare ridicării statuii poetului Ovidiu și a organizat un hipodrom modern amplasat în cartierul Anadolchioi.
Zona cuprinsă între Casa de Cultură și Institutul de Marină se numește astăzi Cartierul Koiciu. Pe atunci, această zonă purta numele Andalchioi, sat despărțit de orașul din zona Peninsulei, de o distanță de trei kilometri.
Primarul Mihail Koiciu a cumpărat teren în satul Andalchioi, l-a parcelat în locuri de casă, care, vândute la prețuri foarte mici, au fost cumpărate, iar treptat, satul a fost integrat urbanistic în orașul Constanța. Mulți veterani de război, familiile unor văduve de război au primit gratuit locuri de casă, ceea ce a sporit faima de binefăcător a primarului Mihail Koiciu.
Tunelul feroviar „Anghel Saligny”, care trece astăzi pe sub Bulevardul 1 Mai (Șoseaua Mangaliei), a fost ridicat între anii 1896 – 1900. Construit imediat după finalizarea proiectului Podul „Regele Carol I”, asigura legătura cu Bucureștiul, pe această linie circulând celebrul tren de lux „Orient Express”, care, pornind de la Paris ajungea la gara maritimă din portul Constanța. De aici, pasagerii se îmbarcau la bordul navelor Serviciului Maritim Român (S.M.R.) pentru ruta Constanța-Constantinopol (Istanbul)-Pireu-Alexandria (Egiptul de azi). Acest tren a conectat Constanța cu Parisul și Alexandria din Egipt între anii 1895 – 1914.
În anul 1905, Constanța a avut linii de tramvaie trase de cai (tramcare). Un an mai târziu, a fost întemeiată stațiunea pe care astăzi cu toții o cunoaștem sub numele de Stațiunea Mamaia. Tot în același an, un recensământ oficial arăta că orașul Constanța avea nu mai puțin de 12.000 de locuitori.
Pe Strada Arhiepiscopiei, în 1908, fostul primar Mihail Koiciu și-a ridicat o casă, astăzi reabilitată și restaurată exact ca în perioada vieții sale, aici funcționând o afacere de tip „Escape Room”, un loc de relaxare prin rezolvare de enigme și jocuri de suspans de către adulți.
În perioada 1899-1910, s-a desfășurat ampla activitate de modernizare a Portului Constanța.
Omul politic Mihail Koiciu s-a stins din viață în august 1914, lăsând în urma lui un oraș care pășise pentru totdeauna pe calea modernizării.
Inclusiv regimul comunist a lăsat numele de Koiciu cartierului adăugat de acest primar Municipiului Constanța.
În prezent, Școala Gimnazială Nr. 10 din Constanța îi poartă numele.
surse:
-Petru Vulcan: Albumul național al Dobrogei: 1866-1877-1906, București, 1906, Tipografia Regală (Piața Palatului Regal)
-Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan : „Mangalia în paginile vremii”.
-https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/dobrogeadigitala-mihail-coiciu-singurul-primar-care-a-botezat-un-cartier-al-constantei-5235.html
-https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/constanta-de-odinioara-in-imagini/constanta-de-odinioara-primarul-mihail-coiciu-garantie-morala-si-materiala-pentru-bunul-mers-al-trebuintelor-si-prosperitatea-comunei-galerie-foto-578618.html
-https://www.constantareala.ro/casa-lui-mihail-coiciu-a-devenit-loc-de-joaca-pentru-adulti-cladirea-construita-in-1908-gazduieste-un-escape-room/
0 Comments