Muzeul de Artă Populară din Constanța

4 min


Muzeul de Arta Populara, Constanta 360
Muzeul de Arta Populara, Constanta 360

Arhitectul Ion Socolescu (1856 – 1924) este autorul a două clădiri splendide din Constanţa: Muzeul de Artă Populară, primul sediu al primei autorități românești de administrare a orașului (Primăria), precum și prima instituție de educație a orașului de la intrarea sub administrația României, prima şcoală românească din Constanţa, actualul Muzeu de Artă.

Muzeul de Artă Populară din Constanţa (situat pe Bulevardul Tomis, nr. 32) reprezintă un monument istoric din categoria A, fiind proiectat să aibă subsol, parter, etaj şi mansardă.  Clădirea a fost construită și amenajată în perioada 1893 – 1906.

La data 1 iunie 1896, primul proprietar, Primăria Constanța a semnat un contract cu pictorul August Pérrier, care trebuia să zugrăvească plafonul sălii de şedinţe în ulei şi ornamente parţial aurite, cu extensie asupra unor panouri încadrate cu o bordură. Stilul trebuia să fie sobru, bizantin, ca o contrapondere la stilul oriental de inspirație arab-otomană. Pictorul trebuia să execute și suprafeţe ample vopsite în imitaţie de marmură. În noiembrie 1896 a avut loc inaugurarea „Palatului Comunal”. În 1906, sediul a fost vândut Poştei Române, care l-a folosit până în 1970, cu o adăugare de anexă în 1954, după un proiect rusesc. 

Arhitectul Ion Socolescu a utilizat elemente de arhitectură tradiţională românească, cât şi detalii ale arhitecturii orientale: arce în acoladă sau trilobate, arcade duble, decoraţii dantelate în relief din stucatură, tencuieli pictate şi protejate cu sticlă. Nu a fost neglijată nici policromia orientală, prezentă şi în arhitectura religioasă medievală din România. Deasupra intrării principale a Muzeului de Artă Populară se găsește un amplu arc trilobat în acoladă / ciubuc, urmat de ocniţe decorative închise la partea superioară cu arc în acoladă / ciubuc,  panouri decorative în relief din stucatură. La nivelul cornişei panourile decorative sunt pictate.

Clădirea are un regim de înălţime D+P+1E, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 1.449 mp, fiind realizată din cărămidă şi beton, fără lift.

Clădirea muzeului, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 1.449 mp şi clădirea anexă, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 482 mp, vor fi reabilitate. Faţada muzeului a avut numeroase crăpături şi fisuri, alternând porţiuni de cărămidă aparentă şi tencuială, pătate şi degradate pe anumite segmente, din cauza intemperiilor şi a timpului. Sistemele de preluare şi descărcare la teren a apelor meteoritice erau deteriorate (jgheaburi, burlane), iar instalaţiile electrice şi sanitare erau vechi, până în anul 2016.

Clădirea anexă are regim de înălţime D+P+1E şi o suprafaţă construită desfăşurată de 482 mp. Acest imobil datează din anul 1954, este construit din cărămidă şi beton, fără lift, fiind mult timp într-un stadiu avansat de degradare. În acest imobil funcţionează un laborator de restaurare, depozite şi ateliere de lucru ale muzeului. Expertiza tehnică de evaluare a costat, în 2016, 23.000 lei.

Muzeul găzduiește colecții de icoane pe sticlă și lemn, ceramică, port popular, țesături, podoabe și ustensile folosite de țăranii români. Imobilul a fost supus, de-a lungul anilor, mai multor lucrări de reparații, unele dintre ele capitale și astfel Muzeul de Artă Populară din Constanța rămâne un punct important de reper pe harta turistică a orașului și un model pentru clădirile de patrimoniu din centrul istoric.

Directorarea Muzeului, Maria Magiru, a relatat povestea clădirii: „Această clădire a fost realizată de arhitectul Ion Socolescu, care a recurs la elementele decorative specifice clădirilor de cult. Clădirea are un balcon cu câte două coloane și seamănă foarte mult cu o biserică, iar fațada alternează brâiele de cărămidă cu tencuiala.

Clădirea a suferit foarte mult după cutremurul din 1986, atunci am fost evacuați din clădire doi ani și jumătate și s-au făcut lucrări de consolidare și reparații serioase. Clădirea a fost urmărită de mari specialiști în rezistență, an de an, în fiecare an am făcut lucrări începând cu subsolul clădirii, unde era foarte mare umiditatea.

În fiecare an am un scop: într-un an repar tabla de pe acoperiș, pentru că este o mare problemă, în alt an ignifug, în alt an schimb altceva. În fiecare an mă ocup de câte un colț din clădire. Această clădire este întreținută an de an, de aceea cei care ne vizitează se miră că această clădire va intra în reparații, dar reparațiile sunt necesare.

Între anii 1986 și 1989 când s-au făcut reparațiile capitale, toate elementele de pe suprafața clădirii, din ipsos au fost refăcute în totalitate pentru că din cauza cutremurelor multe au căzut sau erau crăpate. Deci tot ceea ce vedeți pe fațadă a fost reconstituit în acei ani”.

Tot directorul Muzeului indică și modificările suferite de clădire de-a lungul timpului: „Clădirea nu satisface nevoia de spațiu. Ca spațiu expozițional este destul de mic, parter și etaj. O perioadă lungă nu am avut spații de depozite. În spate este o clădire anexă, care a fost construită de Poșta Română în anul 1954, ca mesagerie.

Pe vremea aceea, din ce știu eu de la Institutul de Proiectări, s-a făcut după un proiect rusesc, și ăștia aveau un sistem de construire foarte special şi solid. Parterul din spate a fost ocupat de colegii mei de la arheologie, din 1984-1985. În acea perioadă noi aveam depozitele, împreună cu Muzeul de Artă, în clădirea Palatului Regal, unde funcționează astăzi Tribunalul Constanța. După aceea am fost dați afară de acolo și efectiv nu am avut unde să duc depozitele.

După 1990 am fost nevoită să obțin toate aprobările și să etajez clădirea din spate. Deci etajul din spate l-am făcut pe fonduri de investiție. Și acolo mi-am dus depozitele de patrimoniu. Tot ce înseamnă textile, costum, podoabe. În jur de 8-10 mii de piese.

Avem mobilier ultramodern și funcțional în aceste depozite după toate normele privind conservarea şi protejarea patrimoniului. Avem toate condițiile. Sunt depozite model. În expoziție avem în jur de 300-400 de piese, iar în depozite diferenţa până la 17.000.”

Numărul anual al vizitatorilor este de aproximativ 30.000 – 40.000, în cadrul muzeului fiind organizate periodic şi episodic evenimente culturale de importanţă naţională, expoziţii, simpozioane, astfel fiind realizaţi paşi importanţi pentru aducerea instituţiei în postura de loc de întâlnire şi manifestare a valorilor culturale.


Like it? Share with your friends!

Constanta 360

0 Comments

Adresa ta de email nu va fi publicată.