Maica Domnului, protectoarea marinarilor.
Tradiția românească a Zilei Marinei (1902 – în prezent)

3 min


Răsărit de Ziua Marinei, 15 august 2021, foto: Marian Nkt
Răsărit de Ziua Marinei, 15 august 2021, foto: Marian Nkt

În anul 44 d.Hr., Maica Domnului a plecat din Ierusalim spre Marea Mediterană, de unde, la bordul unei nave, a pornit spre Insula Cipru. Aici era așteptată de Sfântul Episcop Lazăr, cel înviat de Mântuitorul Iisus Hristos în Sâmbăta de dinaintea Floriilor, cu 11 ani mai devreme. Lazăr nu putea reveni la Ierusalim, fiindcă iudeii l-ar fi ucis cu pietre la instigarea romanilor, aceștia temându-se de puterea noii religii, creștinismul care se născuse și deja se răspândise în lumea cunoscută atunci. Arhiepiscopul Lazăr a trimis o corabie să o ia pe Maica Domnului, pentru a o găzdui la el, pe Insula Cipru. Maica Domnului era însoțită de Apostolul Ioan și de alți ucenici ai Domnului. La o oră de când nava a ridicat ancora, o furtună puternică a izbucnit, corabia ajungând în apropierea Muntelui Athos din Grecia, deci, departe de Cipru.

Maica Domnului a considerat că era porunca lui Dumnezeu să îi învețe pe oamenii la care ajunsese să renunțe la idolatrie, adică la închinarea către idoli și să primească Sfintele Scripturi ca adevărata învățătură. Aici exista tradiția clasică a închinării la zeii păgâni sau la idoli pentru aflarea viitorului, la temple numite oracole. Diavolul împietrise inimile oamenilor, pentru a continua să se închine la idoli, să refuze să afle povestea Nașterii, Botezului, Minunilor, Predicilor, Patimilor, Răstignirii, Învierii, Înălțării la Cer a Mântuitorului Iisus Hristos, precum și povestea Pogorârii Sfântului Duh peste Apostoli, iar furtuna era tot mai puternică. Marinarii au încercat și ei să spună că harul Maicii Domnului a făcut ca nava să nu se scufunde în furtună. În zadar oamenii și-au rugat idolii să oprească furtuna. Rugăciunea Maicii Domnului a făcut ca furtuna să dispară ca prin farmec. Oamenii au acceptat să se boteze și au spart statuile care îi înfățișau pe idoli, primind astfel Cuvântul lui Dumnezeu.

Deși serbări în cinstea marinarilor mai avuseseră loc sporadic în ultimii ani ai secolului al XIX-lea la Constanța, în Biserica Ortodoxă Română se considera că marinarii îl au ca idol spiritual pe Sfântul Nicolae. Sfântul Ierarh Nicolae ar fi vizitat Ierusalimul, iar apoi a plecat spre Mira, Lycia, regiunea sa natală, la bordul unei nave. O furtună violentă a făcut ca majoritatea marinarilor să moară, Sfântul Ierah Nicolae s-a rugat la Dumnezeu, iar Dumnezeu l-a ascultat și i-a înviat pe marinarii morți. Așadar, Sfântul Nicolae ocrotea în tradiția creștină călătoriile pe mare, precum și activitățile pescarilor.

Totuși, Primarul Constanței, Cristea Georgescu, a inițiat o acțiune administrativă la 6 august 1902, prin care a reușit să impună ca primele serbări ale Zilei Marinei să aibă loc oficial pe data de 15 august, tradiție care, cu unele întreruperi, se respectă și astăzi.

Cristea Georgescu a pornit de la legenda minunii Maicii Domnului, pe care am prezentat-o mai sus, dar a avut un interes deosebit: turiștii erau vara la Constanța, iar serbarea Zilei Marinei putea atrage mulți participanți. Regele Carol I și Regina Elisabeta veneau anual la Marea Neagră vara, iar de 15 august prezența lor putea fi una care să confere admirație și prestigiu și putea deveni, totodată, un obicei permanent.

Astfel, începând din 1902 și până în 1947, a devenit o tradiție ca membrii Casei Regale să fie prezenți la festivitățile legate de Ziua Marinei.

Din 1912 Ziua Marinei s-a desfășurat sub înaltul patronaj al MS Regina Elisabeta. Întrerupte în timpul Primului Război Mondial, serbările s-au reluat din 1919, până în 1941, fără întreruperi.

Cele mai grandioase serbări au fost în timpul regelui Carol al II-lea, care folosea Ziua Marinei pentru propaganda regimului său, devenit autoritar din 1938. La 15 august 1936, în prezența sa, a fost botezat submarinul NMS Delfinul, unul din cele trei submarine interbelice românești.

Anul 1938 a constituit o excepție. Decesul Reginei Maria la 18 iulie 1938 a determinat ca Ziua Marinei să se celebreze în acel an la 8 septembrie 1938, de Ziua Nașterii Maicii Domnului.

Adormirea Maicii Domnului – 15 august, era și ocazia de cinstire a memoriei marinarilor căzuți la datorie.

Perioada 1941-1944 a fost reprezentată de ceremonii cu caracter militar, mai ales cele de comemorare a eroilor care luptau pe Frontul de Est.

În anul 1945, la Ziua Marinei au participat inclusiv membrii Comisiei Aliate de Control.

Perioada 1947 – 1953 a subordonat Ziua Marinei strict Zilei Flotei URSS.

Din 1954 autoritățile comuniste au decis ca Ziua Marinei să se desfășoare în prima zi de duminică a lunii august, pentru a dezobișnui populația cu sărbătoarea religioasă și cu amintirea existenței familiei regale.

Dacă de obicei Constanța era orașul unde se sărbătorea Ziua Marinei, în perioada 1965 – 1974, Constanța a cedat locul Mangaliei.

După 1990 Ziua Marinei s-a sărbătorit la Constanța. La data de 28 septembrie 2004, prin Legea 382, a fost instituită oficial Ziua Marinei Române, care avea să se țină în fiecare an, în data de 15 august.

Comments

comments


Constanta 360

0 Comments

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *