Mormântul hypogeu, un monument istoric din sec. iv

5 min


Mormântul hypogeu din Constanța. foto: wikipedia
Mormântul hypogeu din Constanța. foto: wikipedia

În lumea creștinismului timpuriu, inclusiv în spațiul carpato-danubiano-pontic, mormintele hypogee reprezintă o tradiție bine justificată chiar de începuturile creștinismului. Se știe că înțeleptul Iosif din Arimateea își comandase un mormânt hypogeu, săpat în stâncă, pentru odihna de după moarte. Crucificarea Mântuitorului l-a făcut să ofere mormântul său, nou, rudelor Mântuitorului Hristos ca să îl așeze acolo în Vinerea Mare, urmând ca Duminica după Sabat, Mironosițele să vină la mormânt pentru a îngriji trupul mort, deoarece vineri, trupul ajunsese în mormânt cu puțin timp înainte de asfințit, iar asfințitul zilei de vineri la iudei semnifica începutul Sabatului sau a zilei de odihnă.

Așadar, exemplul christic este primul care justifică opțiunea pentru mormintele hypogee. În plus, creștinii din primele secole ale erei creștine considerau că trupurile martirilor trebuiau îngropate în locuri cât mai ascunse, sub pământ, chiar în cripte speciale pentru a nu fi profanate de către păgâni, adică de către necreștini.

În primele secole creștine, creștinismul s-a practicat pe ascuns și în catacombe, ceea ce determina și mormintele să fie cât mai bine ascunse.

Dobrogea a fost o vatră a creștinismului considerându-se că aici a predicat Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat la Apsotolie, fratele lui Simon Petru.

Constanța este un vechi oraș întemeiat de milesieni, ceva mai târziu decât Histria, dar care s-a dezvoltat mult mai bine în timp ce Histria a decăzut din cauza înisipării portului

În primele secole ale erei creștine, Constanța a găzduit o asociație numită Pentapolis, respectiv Hexapolis (în funcție de prezența orașului Mesembria), o asociație de cinci, respectiv șase cetăți de pe coasta de vest a Mării Negre, condusă de un pontarh, care avea ca scop cinstirea cultului imperial

Constanța, ca și celelalte colonii vest-pontice a fost ocupată de Imperiul Roman, undeva între anul 3 p.Chr., în contextul acțiunilor efectuate de Publius Vinicius în zona Pontului Stâng, dar nu mai târziu de anul 9 p.Chr., când poetul latin Ovidiu a fost relegat la Tomis de către împăratul Augustus.

Ori, cultul imperial era cel pe care creștinii îl condamnau ca fiind idolatrie, aceasta fiind geneza conflictului dintre creștini și evrei în secolele I-IV p.Chr.

După acceptarea religiei creștine ca religio recepta prin edictul de la Mediolanum din 313 p.Chr., dat de Constantin cel Mare, creștinii primesc libertatea de cult, dar creștinismul coexista cu religiile păgâne, fiind semnalate în continuare martirizări în comunitățile aflate la periferia lumii romane.

Dobrogea este plină de basilici paleocreștine, morminte paleocreștine, inscripții paleocreștine, unele care au legătură cu martirii, altele care au legătură cu puternicele comunități creștine de la Dunărea de Jos.

În epoca marilor sinoade ecumenice, șapte la număr, desfășurate între 325 și 787 la Niceea, Constantinopol, Efes, Chalkedon, Constantinopol, Constantinopol și Niceea, Constanța, numită Tomis, apoi Constantia a devenit sediu de mitropolie, Mitropolia Tomisului. Histria era episcopie, iar în epoca lui Justinian, Iustiniana Prima, din Balcani era arhiepiscopie.

După ce creștinismul a devenit religio recepta în 313 p.Chr., împăratul Theodosie a dat o serie de edicte în intervalul 379-395 p.Chr. prin care cultele păgâne au fost interzise.

Atunci, în viața Constanței creștine, a început o efervescență a vieții religioase creștine. Creștinii au început să-și realizeze morminte pictate sau simple, unele săpate în stâncă sau zidite, ca un fel de mici temple funerare. Influența era desigur cea anterioară a Antichității pre-creștine sau păgâne.

Astfel, ajungem la exemplul celebrului mormânt hypogeu, pictat de la Constanța. El a fost construit într-o zonă a Constanței unde se află mai multe morminte. Așadar, a fost construit când creștinii și-au putut înmormânta morții în zone special amenajate, fără restricții și nu pe ascuns.

Mormântul localizat pe Strada Mircea, zona Falezei (aici se găsesc restaurante celebre ale Constanței precum „Zorile”, „Irish Pub”, precum și istoricul hotelu „Chérica”) prezintă analogii cu alte descoperiri din aceeași zonă sau din zona Gării feroviare din Constanța.

Se știe că anticul Tomis se află în cea mai mare parte a sa, încă nedescoperit, suprapus de orașul modern Constanța. În Evul Mediu, otomanii au folosit piatra din zidurile cetății romano-bizantine pentru fortificația otomană care a rezistat până la Tratatul de la Adrianopol din 1829, moment în care atât cetatea cât și așezarea civilă încep să decadă, până la 14 noiembrie 1878,  când Constanța și Doborgea intră sub autoritatea României.

Astfel, în luna februaie a anului 1988, la 110 ani de la intrarea Dobrogei sub control românesc, regretatul arheolog și istoric Constantin Chera, unul dintre cei mai mari istorici ai Dobrogei descoperea mormântul hypogeu pictat, alături de arheologul Virgil Lungu (4).

Iată cum rememora celebrul arheolog descoperirea cu adevărat epocală: „Aș spune că Mormântul pictat este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o, pentru că s-a păstrat un strat cu pereți pictați, care sunt databili foarte devreme, la începutul sec. IV, lucru pe care nu îl mai avem în Dobrogea. Este un unicat. La Silistra, în Bulgaria, a fost descoperit un mormânt asemănător, însă în Dobrogea nu avem alte complexe funerare de această valoare.

Am mai găsit și alte elemente constitutive ale unor astfel de monumente, însă acesta, printr-o minune, s-a păstrat foarte bine, nefiind deschis de la ultima depunere funerară, de la începutul sec. V și până în 1988, când a fost descoperit”(1).

Așadar, arheologul român a considerat că mormântul datează imediat după Edictul de la Mediolanum din 313 p.Chr., având pereții pictați, un caz cu adevărat unic în spațiul dobrogean. Unicitatea monumentului este dată de faptul că în ciuda vicisitudinilor istorice, monumentul s-a păstrat intact, nemaifiind deschis de la ultima depunere a unui decedat în interiorul său.

Istoricii au stabilit pe baza unor analize specifice faptul că mormântul era unul creștin în care, succesiv, au fost depuși mai mulți defuncți.

Practic, mormântul a început să fie funcțional la începutul secolului al IV-lea, de când datează numeroase oseminte. Ultimele înmormântări s-au făcut în sicrie de lemn. Cinci sicrie de lemn adăposteau trupurile a cinci defuncți. Ele datează din secolul V. În mormânt, există și o amforă spartă în care s-a depus trupul unui copil (2).

Mormintele creștine nu sunt bogate ca inventar. Aici au fost găsite mărgele, o amforă din secolul V și un filacterium. Acesta era un mic element din sticlă, un recipient fin care adăpostea mici fragmente de texte sacre cu rol de protecție. Evident, talismanele sunt specifice epocii precreștine dar creștinii le-au preluat, mai ales cei care au acceptat creștinismul prin botez la vârsta maturității, ei adaptându-și propriile obiceiuri la cele creștine.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a expus o replică realizată de Institutul de Arte Plastice din București la scara 1:1 a mormântului hypogeu.

Scenele pictate au ele însele povestea lor care arată că la început tradițiile păgâne și creștine au coexistat. Este vorba de simboluri zoomorfe, florale, scena unui ospăț cu 7 persoane (probabil amintea de cei înmormântați și de scena Cinei cea de Taină). Plantele, păsările, animalele simbolizau Raiul iar porumbeii care beau apă din cupă puteau simboliza Sfântul Duh și Euharistia (5).

Mormântul hypogeu de la Constanța a intrat într-un amplu proces de reabilitare. Costurile acestei reabilitări se vor ridica la circa 4,4 milioane de lei, bani care provin dintr-o finanțare asigurată de către Comisia Europeană (3).

Proiectul de înlocuire a actualei structuri de protecție cu o suprastructură modernă (o clădire de mini-muzeu care să ofere securitatea micro-climatică a picturii și relicvelor din interiorul mormântului) care să permită vizitarea mormântului de către turiști prevede ca lucrările să se finalizeze în luna octombrie a anului 2023.

Surse:

1. https://discoverdobrogea.ro/mormantul-pictat-de-la-tomis-cel-mai-valoros-complex-funerar-descoperit-in-dobrogea/

2. https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/hypogeul-comoara-de-sub-vechiul-tomis-va-fi-2083358.html

3. https://heritageconstanta.com/mormantul-hypogeu-un-nou-muzeu-in-constanta-construit-pe-fonduri-europene-ar-urma-sa-fie-finalizat-pana-in-octombrie-2023/

4. http://art-historia.blogspot.com/2009/02/mormantul-hypogeu-de-la-tomis-constanta.html

5. https://minac.ro/muzeu-istori-CT/mormantul%20pictat.php


Constanta 360

0 Comments

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *