În zona veche a Constanței, pe strada C. A. Rosetti nr. 2, se găsește clădirea Sinagogii Ashkenaze (de rit occidental), numită și Sinagoga Mare. Aceasta a fost construită în anul 1911 (deși alte surse menționează anul 1914), în stil maur, după planurile arhitectului Adolf Linz, care a proiectat zeci de case din zona Constanței vechi.
Sinagoga Mare din Constanța a fost structurată în trei registre orizontale: soclu, parter și etaj. În exterior, ferestrele și ușile au avut decorații de stil maur. În interior, lăcașul de cult a fost împărțit în trei nave, puternic marcate în exteriorul navei principale. Decorațiunile tradiționale evreiești au fost întâlnite și în interior.
La 1850, Ion Ionescu de la Brad afirma că Dobrogea avea cu totul 119 familii de evrei. După intrarea Dobrogei sub autoritatea României, în orașul Constanța erau înregistrați aproximativ 600 de evrei, în timp ce în județul Tulcea, comunitatea evreilor număra aproape 2.000 de suflete. În secolul XX, în Constanța trăiau peste 2.000 de evrei, majoritatea așkenazi (rit occidental) și doar un sfert sefarzi (de rit spaniol), iar în Tulcea erau sub 1.000 de evrei, toți de rit occidental. Astăzi, Comunitatea Evreilor din Constanța are 40-50 de oameni, ca membrii cotizanți, dar numărul pare să depășească 100 de persoane.
În timpul Holocaustului, sinagoga a devenit depozit pentru armata germană, pentru muniții, alimente neperisabile și hrană pentru cai, destinate trupelor angrenate în războiul contra Uniunii Sovietice.
După anul 1945, sinagoga a fost reabilitată, reintrând în folosința comunității evreiești. Față de Templul Sefard (rit spaniol) din Constanța, construit în 1908, în stil gotic, în imediata apropiere de bisericile armeană și greacă, demolat în perioada comunistă după avariile serioase cauzate de cutremurul din 1977 (azi acolo sunt o parcare și o stație GPL, pe Strada Mircea, Nr. 18), Sinagoga Așkhenază a supraviețuit în perioada comunistă, după anul 1989 intrând într-un proces accelerat de degradare.
Sinagoga nu a fost clasificată drept monument istoric, dar specialiștii Direcției Județene pentru Cultură Constanța au luat în calcul o procedură de clasare a acesteia în anul 2012. Zidurile exterioare sunt în poziție verticală, acoperișul și părți din pereții interiori s-au prăbușit, iar structura clădirii nu este deloc bună.
Carol Friedman, președinte al Comunității Evreilor din Constanța până în 2014, nu s-a implicat activ în procesul de clasificare a clădirii, motivând că terenul pe care a fost construită (neintabulat la Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară) figura în actele de proprietate cu suprafața calculată în unitatea de măsură otomană, fiind dificilă, în opinia sa conversia în metri pătrați (unitatea obișnuită otomană era 1 dunam – cu variantele dönüm, dunum, donum – reprezenta aproximativ 1000 metri pătrați (în fapt 919,3024 m – 1600 ”pași pătrați”), adică suprafața pe care un om o putea munci cu sapa de la răsărit la apusul soarelui). Deși a fost președinte timp de 22 de ani, Carol Friedman nu a prevenit degradarea clădirii.
Noul președinte al Comunității Evreilor din Constanța, Sorin Lucian Ionescu, realizator TV și director de programe la Neptun TV, a declarat că era interesat să întocmească studiile necesare pentru evaluarea unei viitoare lucrări de reabilitare a clădirii, primele demersuri fiind inițiate la 5 mai 2017.
Pe site-ul Primăriei Constanța a fost pusă în dezbatere publică cererea de autorizație de construire pentru punerea în siguranță a clădirii, solicitată de Comunitatea Evreilor din Constanța.
„Certificatul de urbanism și autorizația de construire au fost scoase de acum doi ani. Acum practic se reînnoiesc pentru că sunt gata toate actele – proiectul și expertiza, avizul Ministerului Culturii. Proiectul cuprinde restaurarea și consolidarea clădirii și va fi făcut, sper, de Compania Națională de Investiții, după modelul Cazionoului din Constanța. Noi urmează să predăm sinagoga CNI-ului și ei vor organiza licitația și se vor ocupa de lucrări. Nu primim bani direct de la Guvern, am aplicat pentru finanțare, ca și cei de la Cazionoul din Constanța. Este o promisiune mai veche, de când era Liviu Dragnea ministrul Dezvoltării. Pe același model s-a făcut sinagoga din Tulcea. De atunci ne chinuim. Proiectul de consolidare și restaurare a costat circa 70.000 lei, iar pe toată documentația am platit circa 150.000 lei. Lucrările de consolidare și restaurare ar costa undeva la 6 milioane lei. Însă nu prevede nimic la interior, restaurarea picturii murale, instalații mobilier. Asta va fi în sarcina noastră”, a declarat Sorin Ionescu, acesta spunând că după restaurare, clădirea va fi pusă în circuitul turistic și își va recăpăta vechea funcțiune:
„După restaurare, clădirea va deveni obiectiv turistic pentru că este reprezentativă pentru centrul vechi al Constanței, unde se află și catedrala romano-catolică și cea ortodoxă și moscheea Carol I. La noi sunt foarte mulți turiști care vin și întreabă unde este sinagoga și noi nu avem ce să le arătăm. O vom folosi și ca lăcaș de cult pentru că avem o comunitate de două ori mai mare decât cea din Tulcea. Membri in Comunitatea Evreilor din Constanța suntem 50, însă sunt mult mai mulți evrei fiindcă nu toată lumea s-a înscris în comunitate. Comunitatea este o organizație la care plătești cotizație. Calitatea de evreru nu le-o ia nimeni celor care nu sunt înscriși”.
Așadar, un monument istoric nedeclarat oficial, dar istoric prin tragedia unui popor care mii de ani nu a avut un stat al lor, al evreilor, tragedie care nu i-a ocolit nici la Constanța (deși aici evreii au fost în permanență în minoritate etnică și economică în raport cu otomanii, grecii, armenii), riscă să fie distrus definitiv.
0 Comments