Istoria casei lui Albert Theiler

3 min


Casa Albert Theiler - Constanta 360
Casa Albert Theiler - Constanta 360

Omul de afaceri constănțean Albert Theiler este un nume de referință pentru cei care cunosc sau sunt pasionați de istoria Constanței. Albert Theiler a fost un membru remarcabil al Comunității Israelite din Constanța, fiind nelipsit din organismele de conducere ale acesteia.

La 7 mai 1922, sub preşedenţia lui Gr. Roşu, adjunct de primar, Albert Theiler a fost numit vicepreședintele Comunității Israelite din Constanța. El a fost proprietarul Hotelului „Regina” (inițial „Hotel d Angleterre”, ulterior „Intim”), cea mai însemnată clădire pentru turiști din perioada modernă și românească a Constanței. Să ne reamintim că la acest hotel a fost cazat în vara anului 1882 poetul național Mihai Eminescu.

Istoria casei lui Albert Theiler din Constanța, care se găsește azi pe Strada Nicolae Titulescu, la nr. 12 (vis-a-vis de „Casa cu Lei”) începe în anul 1926, dar locul pe care a fost ridicată are povestea lui, cu aproape 8 decenii mai devreme. În această perioadă a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru teren între Albert Theiler, în calitate de cumpărător și Mișu Grigorescu, în calitate de vânzător.

Casa lui Albert Theiler este alcătuită din subsol, parter și două etaje. Fațada „Casei Theiler” este una caracterizată de sobrietate, cu o orizontalitate marcantă. Casa are 30 de încăperi, suprafața desfășurată fiind de aproape 700 de metri pătrați.

Intrarea principală este monumentală, flancată de coloane şi stâlpi adosați. O serie de pilaștrii adosați, având fiecare un capitel compozit, încadrează simetric ferestrele centrale de la cele două etaje superioare parterului.

Etajul I are un balcon-terasă pe întreaga fațadă, cu un sector central împins în față, sprijinit pe suporți, care deasupra intrării se termină cu două triglife grecești. Ferestrele de la etajul 2 au pervaz, sub care este o decorațiune de tip ghirlandă care încadrează un cap de meduză, cu rol de protecție (model din Antichitatea greco-romană).

De la intrare se ajunge într-o mică tindă flancată de două scări laterale în spirale, care încadrează micul vestibul, flancat de două coloane clasice (aspect de șemineu) de unde se intră în subsol. Se pot observa decorațiunile de calitate în formă de ghirlandă și balustrada de feronerie cu doi stâlpi care probabil susțineau corpuri de iluminat.
Între 1929 și 1960, aflându-se în Peninsulă, „Casa Theiler” a găzduit spații comerciale și birouri.

Între anii 1960 – 1990 „Casa Theiler” a fost în proprietatea Statului, prin HCM nr. 8/1960, fiind administrată de ICRAL Constanta, care a organizat aici locuințe colective.

După revendicarea și retrocedarea „Casei Theiler” către moștenitorii de drept, în anul 2009, aceasta a fost vândută actualului proprietar, în anul 2018.

Se pot observa azi unele ferestre de termopan, există și aparate de aer condiționat. În ciuda micilor stricăciuni și a stării destul de proaste a fațadei, frumusețea „Casei Theiler” există și ziua de astăzi.

Afirmam că locul pe care se află azi „Casa Theiler” este unul cu o istorie destul de veche.

Cu circa 80 de ani mai devreme de construcția acestui monument, în jurul anului 1850, pe actualul amplasament al acesteia a fost ridicat Hotelul „Danubiu”, care, ulterior se va numi Hotel „Metropol”.

Clădirea a jucat un rol important în vechiul oraș Kustenge, fiindcă, la 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a plecat în cea de-a doua sa vizită la Constantinopol (cu diligența până la Giurgiu, cu vaporul până la Cernavodă, cu trenul până la Constanța și de aici cu un vapor la Constantinopol), a fost cazat o noapte la Hotel „Metropol”.

Hotelul „Metropol” era accesibil prin două intrări, una dinspre Strada Ovidiu și a doua dinspre Strada Elenă (azi Nicolae Titulescu). Hotelul era reședința preferată a reprezentanților diplomatici și atașaților militarii ruși, care obișnuiau să socializeze la parter, în faimoasa Cafenea „High Life”.

Scriitorul craiovean Al. Macedonski (1854 – 1920), exponent al simbolismului și „părintele rondelurilor”, organiza la „High Life” întâlnirile literare sub egida celebrei Reviste de profil, „Literatorul”.

În anul 1880, în curtea din spatele Hotelului „Metropol”, se găseau amplasate o litografie şi un atelier de ambalaje, care constituiau afacerea fotografului M.R Baer.

Între anii 1894 și 1896 Hotelul „Metropol” a fost renovat, remobilat modern și redeschis, găzduind un bal anual, activități de cafe concert și numeroase serate dansante. În 1913, la parter funcționa Cinematograful „Venus”, iar din 1916, pe fondul ocupației bulgaro-germano-turce, pentru ofițerii bulgari, germani și turci se pare că exista și o casă de toleranță.

În anii ’20 la parterul hotelului funcționa un debit de tutun, cel mai bine aprovizionat și aspectat cu „specialităţi C.A.M.”, produse marca „DUNHILL” etc.

Hotelul „Metropol” a intrat în eternitate în anii 1930, când noile directive de modernizare a Constanței interbelice au făcut ca multe construcții populare pentru constănțeni și turiști, precum Banca „Danubiana” („Națiunii”), Hanul „Zlătari”, Palatul „Jockey-Club”, să fie demolate pentru ca zona Palatului Regal să fie reaspectată (să nu uităm că atunci Gara feroviară era lângă Palatul Regal, iar linia ferată spre Mamaia brăzda practic orașul Constanța).


0 Comments

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *